|
VECERNIA MARE
La Doamne strigat-am... se pun stihirile pe 8: ale Praznicului 3 şi ale Sfântului 5:
Stihirile Praznicului, glasul 8
Podobie: O, preaslăvită minune ...
O, preaslăvită minune! Acum se însemnează mai înainte cele negrăite ce au să fie; cele închipuite astăzi văzute se arată, că aceea care a strălucit lumina cea dumnezeiască în lume, ca o mireasă este adusă în templul dumnezeiesc. Pe care să o lăudăm ca pe o biserică prea luminoasă, sfântă şi strălucită a Dumnezeirii, a dătătorului de lumină, Hristos.
Cu adevărat pârgă bine primită a adus Ioachim înţeleptul împreună cu Ana Celui ce i-a învrednicit să primească rod dumnezeiesc, pe Fecioara Maria, fiica lui Dumnezeu cu adevărat, prin care s-a dezlegat datoria întristării. Pe care să o lăudăm cu dreaptă credinţă, veselindu-ne, că aceasta s-a făcut pricină de bucurie pentru toată lumea.
Veniţi să alergăm împreună în chip tainic şi luminându-ne cu luminile credinţei, să începem înainte acum întâmpinarea Fecioarei. Că lumina intră în Templul lui Dumnezeu, mai înainte logodindu-se în chip lămurit prin Duhul. Căreia să-i cântăm prăznuirea cea plăcută, ospătându-ne toţi cu cuviinţă dumnezeiască la intrarea ei.
Alte stihiri, ale Sfântului Antonie, glasul 1
Podobie: Ceea ce eşti bucuria...
În cereştile locaşuri cu veselie locuind şi cu îngerii, părinte, cu îndrăznire stând înaintea tronului Domnului, roagă-te ca să dăruiască, celor ce săvârşesc pe pământ pomenirea ta, iertare de greşeli, pace și mare milă. (de 2 ori)
Cu secera rugăciunilor, părinte Antonie, spinii patimilor tăindu-i şi arând cu plugul înfrânării pământul cel sufletesc, la înălţimea dumnezeieştilor munţi te-ai suit, făcându-te stâlp luminos, răsărit pe bolta Bisericii Ortodoxe pe care o apără, cu rugăciunile tale, de uneltirile celui viclean.
Vas al virtuţilor te numim pe tine, Cuvioase, ca pe un iubitor de linişte, lucrător al privegherii, stâlp al înfrânării, locaş nestricat de rugăciune, vistierie de minuni şi rugător pentru cei ce te cinstesc pe tine, Antonie.
Năvălirile și săgeţile demonilor, prin rugăciunile tale le-ai stricat și cu putere de la Dumnezeu biruinţă asupra lor ai luat, de aceea luând harul multor feluri de minuni, tuturor celor ce vin la racla sfintelor tale moaşte, vindecări le dăruieşti, Antonie, părintele nostru.
Slavă... glasul al 6-lea
Pe cel după chip păzindu-L nevătămat, mintea stăpân ţi-ai pus peste patimile cele păgubitoare, şi sihăstreşte, spre Cel după asemănare, cât este după putinţă, te-ai suit. Că bărbăteşte firea silindu-ţi, te-ai nevoit a supune pe cel mai rău celui mai bun şi trupul să-l faci rob duhului. Pentru aceasta, călugărilor te-ai arătat mai mare cetăţean pustiei, povăţuitor celor ce bine călătoresc, îndreptător de fapte bune prea adevărat. Şi acum, în ceruri oglinzile dezlegându-se, fericite, curat vezi Sfânta Treime, rugându-te pentru cei ce cu credinţă şi cu dragoste te cinstesc pe tine.
Şi acum..., a Praznicului,
glasul al 6-lea
Astăzi cetele credincioşilor adunându-ne, duhovniceşte să prăznuim şi pe dumnezeiasca fiică, Fecioara şi de Dumnezeu Născătoarea, care s-a adus în Biserica Domnului cu dreaptă credinţa să o lăudam! Pe cea mai înainte aleasă din toate neamurile, spre sălăşluirea împăratului tuturor, lui Hristos și Dumnezeului nostru. Fecioare purtând făclii mergeţi înainte cinstind preacinstită petrecerea pururea Fecioarei. Maicilor, întristarea toată lepădând, cu bucurie împreună urmaţi lăudând pe ceea ce s-a făcut Maică lui Dumnezeu şi solitoare de bucuriei lumii. Toţi împreună, cu bucurie, bucură-te cu îngerul să strigăm celei pline de har, care pururea se roagă pentru sufletele noastre.
Vohod, Lumină lină... Prochimenul zilei şi Paremiile
Din Înţelepciunea lui Solomon, citire:
Sufletele drepţilor sunt în mâna lui Dumnezeu şi chinul nu se va atinge de ele. În ochii celor fără de minte, drepţii sunt morţi cu desăvârşire şi ieşirea lor din lume li se pare mare nenorocire. Şi plecarea lor dintre noi, un prăpăd, dar ei sunt în pace. Chiar dacă, în faţa oamenilor, ei au îndurat suferinţe, nădejdea lor este plină de nemurire. Şi fiind pedepsiţi cu puţin, mare răsplată vor primi, căci Dumnezeu i-a pus la încercare şi i-a găsit vrednici de El. Ca pe aur în topitoare, aşa i-a lămurit, şi ca pe o jertfă de ardere întreagă i-a primit. Străluci-vor în ziua răsplătirii şi ca nişte scântei care se lasă pe mirişte, aşa vor fi. Judeca-vor neamurile şi stăpâni vor fi peste popoare şi Domnul va împărăţi întru ei, în veci. Ei vor înţelege adevărul, ca unii care şi-au pus încrederea în Domnul; cei credincioşii vor petrece cu El în iubire, căci harul şi îndurarea sunt partea aleşilor Lui.
Din Înţelepciunea lui Solomon, citire:
Cei drepţi vor fi vii în veacul veacului şi răsplata lor este la Domnul şi cel Atotputernic are grijă de ei. Drept aceea, vor primi din mâna Domnului împărăţia frumuseţii şi cununa cea strălucitoare căci El îi va ocroti cu dreapta Sa şi cu braţul Său; asemenea unui scut, îi va acoperi. El va face arme din mânia Sa şi cu ele va întări făptura mâinilor Sale ca să răsplătească vrăjmaşilor. Din dreptate El îşi va face platoşă şi din judecata cea nefăţarnică îşi va face coif. Din sfinţenia Sa va face pavăză nebiruită; iar din cumplita Sa mânie va face sabie ascuţită şi lumea va porni război împreună cu El împotriva celor fără de minte. Săgeţile fulgerului Său vor porni bine îndreptate şi vor lovi în ţintă, zburând din arcul puternic încordat al norilor. Mânia Lui, ca o praştie, va azvârli noian de grindină; apele mării se vor întărâta asupra lor şi râurile îi vor îneca vijelios. Duhul puterii dumnezeieşti se va ridica împotriva lor şi ca viscolul îi va vântura. Astfel fărădelegea va aduce pustiire pe pământ şi răutatea va răsturna scaunele celor puternici. Ascultaţi deci, regilor, şi înţelegeţi, luaţi învăţătură voi care judecaţi marginile pământului. Băgaţi în urechi voi cei ce stăpâniţi peste mulţimi şi care vă mândriţi cu mulţimea popoarelor voastre. Pricepeţi că stăpânirea vi s-a dat de la Domnul şi puterea de cel Preaînalt, Care va cerceta faptele voastre şi va pune la încercare gândurile voastre.
Din Înţelepciunea lui Solomon, citire:
Cel Drept, chiar când apucă să moară mai devreme, dă de odihnă. Bătrâneţile cinstite nu sunt cele aduse de o viaţă lungă, nici nu le măsori după numărul anilor. Înţelepciunea este la om adevărata cărunteţe şi vârsta bătrâneţilor înseamnă o viaţă neîntinată. Plăcut fiind lui Dumnezeu, Domnul l-a iubit şi, fiindcă trăia între păcătoşi, l-a mutat de pe pământ. A fost răpit, ca răutatea să nu-i schimbe mintea sa şi înşelăciunea să nu-i amăgească sufletul. Căci vraja viciului întunecă cele bune şi ameţeala poftei schimbă gândul cel fără de răutate. Ajungând curând la desăvârşire dreptul a apucat ani îndelungaţi. Sufletul lui era plăcut lui Dumnezeu pentru aceasta Domnul S-a grăbit să-l scoată din mijlocul răutăţii. Neamurile văd dar nu pricep nimic şi nu-şi bat capul cu aşa ceva, că adică harul lui Dumnezeu şi mila Lui sunt cu aleşii Săi şi că poartă grijă de sfinţii Săi.
LITIA
Stihirile Sfântului, glasul I:
Fericite părinte, cine va spune pătimirile tale cele din sihăstrie? Cine va grăi nevoinţele tale, luptele cu demonii şi petrecerea cea grea, lacrimile şi zdrobirea inimii, postirea şi goliciunea, chinul din pricina gerului şi a vânturilor şi arsura soarelui? Ai trăit în trup precum cei fără de trup şi acum pe toţi credincioşii cu pomenirea ta îi veseleşti. Pentru care roagă-te lui Hristos să-i izbăvească pe dânşii de ispitele celui viclean, Preacuvioase Antonie, cu rugăciunile tale.
Cele pământeşti toate le-ai lăsat, pe cele stricăcioase şi trecătoare nu le-ai luat în seamă. Cu poruncile Lui Dumnezeu luminându-ţi sufletul, Fericite Antonie, împodobitu-te-ai cu strălucirea minţii şi în pustie ai voit a te sălăşlui. Ai iubit cu totul pe Hristos, Care, venind împreună cu Tatăl şi cu Duhul, locaş a făcut întru tine; şi har de vindecări şi de minuni ai primit, a izgoni duhurile cele viclene. Că te-a proslăvit pe tine Hristos Dumnezeu, pe Care roagă-L, preacuvioase, să mântuiască sufletele noastre.
De petrecerea cea împreună cu îngerii şi de lumina vieţii veşnice şi de viaţa celor din lumină aducându-ţi aminte, din lume ai fugit şi Crucea ta cu bucurie luând, Antonie, ai urmat Celui ce S-a răstignit pentru tine şi biruinţă asupra demonilor ai luat, preamărite, minuni săvârşind şi acum în lumina sfinţilor te veseleşti. Pentru aceasta pomenirea ta mărim şi ne rugăm ţie: roagă-te lui Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre.
Slavă... glasul al 5-lea
Cuvioase părinte, glasul Evangheliei Domnului auzind, lumea ai părăsit, bogăţia şi slava întru nimic le-ai socotit. Pentru aceasta tuturor ai strigat: iubiţi pe Dumnezeu şi veţi afla har veşnic. Nimic să nu cinstiţi mai mult decât dragostea Lui. Ca atunci când va veni întru slavă Sa, să aflaţi odihnă cu toţi sfinţii. Cu ale cărui rugăciuni, Hristoase, păzeşte şi mântuieşte sufletele noastre.
Şi acum..., a Praznicului, glasul al 5-lea (Alcătuire a lui Leon Maistrul)
Strălucit-a zi de bucurie şi praznic preacinstit. Că astăzi, cea care era mai înainte de naştere fecioară, şi după naştere a rămas fecioară, în Templul sfânt este adusă; şi se bucură bătrânul Zaharia, tatăl Mergătorului înainte, şi strigă cu veselie: apropiatu-sa nădejdea celor necăjiţi, în Templul cel sfânt ca o sfântă, să se sfinţească spre sălăşluire a împăratului tuturor. Să se veselească Ioachim strămoşul şi Ana să se bucure, că au adus lui Dumnezeu, ca pe o junice de trei ani, pe stăpâna cea fără prihană. Maicilor, împreună bucuraţi-vă, fecioare săltaţi şi cele sterpe, împreună dănţuiţi. Că ne-a deschis nouă împărăţia cerurilor cea mai înainte rânduită împărăteasă a toate. Bucuraţi-vă popoare şi vă veseliţi.
STIHOAVNA
Glasul al 2-lea.
Podobie: Când de pe lemn...
Când, din voie dumnezeiască ai părăsit cu înţelepciune grijile vieţii, părinte şi ai alergat către ostenelile sihăstriei, atunci bucurându-te ai pus stăpânire pe pustiuri neumblate, aprins de dragostea Domnului. Pentru aceasta pustiind patimile cu stăruinţa în cele bune, ca un înger ai vieţuit, iar acum, în mormânt fiind, ca un viu te arăţi sfinţind poporul ce te cheamă în ajutor, Antonie, frumuseţea călugărilor.
Stih: Cinstită este înaintea Domnului moartea cuvioşilor Lui
Când la chemarea dumnezeiască, bucurându-te, ai fugit de frumuseţea lumii, părinte, atunci ai dorit mai bine calea cea strâmtă şi cu osteneli urcându-te statornic pe calea care duce la viaţă. Drept aceea prin fugirea şi dezbrăcarea de toate patimile, îmbrăcându-te cu schima dumnezeiască, ai luat asupra ta jugul cel bun al lui Hristos.
Stih: Fericit bărbatul care se teme de Domnul, întru poruncile Lui va voi foarte.
Luând aminte la glasul Evangheliei, te-ai făcut împlinitorul acesteia, Părinte; că lepădând averea ţi-ai petrecut restul vieţii în lacrimi şi în strâmtorare chemând necontenit numele Domnului şi a Preacuratei Maicii Sale care ţi s-a arătat în vedenie. Drept aceea te bucuri acum de dumnezeiasca mângâiere şi de neîncetata veselie, de Dumnezeu mărite.
Slavă..., glasul al 8-lea
Mulţimile călugărilor pe tine îndreptătorul te cinstim, Antonie, părintele nostru. Că prin tine pe cărarea cea dreaptă cu adevărat a umbla am cunoscut. Fericit eşti că lui Hristos ai slujit şi ai biruit puterea vrăjmaşului, cel ce eşti cu îngerii împreună-vorbitor, cu drepţii şi cu cuvioşii împreună locuitor, cu care roagă-te Domnului să miluiască sufletele noastre.
Şi acum..., a Praznicului, asemenea
După ce te-ai născut tu, dumnezeiască Mireasă stăpână, ai venit în Templul Domnului, ca să te hrăneşti în Sfânta Sfintelor ca o sfinţită. Atunci şi Gavriil a fost trimis la tine, ceea ce eşti cu totul fără prihană, hrană ţie aducându-ţi. Cele cereşti toate s-au luminat văzând pe Duhul Sfânt întru tine sălăşluindu-Se. Pentru aceasta, nespurcată, neîntinată, ceea ce eşti în cer şi pe pământ slăvită, Maica lui Dumnezeu, mântuieşte neamul nostru cu rugăciunile tale.
La binecuvântarea pâinilor.
Troparul Sfântului
glasul al 8-lea
Întru tine, Părinte, cu osârdie s-a mântuit cel după chip, căci luând crucea ai urmat lui Hristos şi lucrând, ai învăţat să nu se uite la trup, căci este trecător, ci să poarte grijă de suflet, de lucrul cel nemuritor. Pentru aceasta şi cu îngerii împreună, se bucură, Preacuvioase Părinte Antonie duhul tău.
Slavă... Şi acum..., Troparul Praznicului, glasul al 4-lea
Astăzi mai înainte-însemnarea bunăvoinţei lui Dumnezeu şi propovăduirea mântuirii oamenilor, în Templul lui Dumnezeu luminat Fecioara se arată şi pe Hristos tuturor mai înainte îl vesteşte. Acesteia şi noi cu mare glas să-i strigăm: Bucură-te plinirea rânduielii Ziditorului.
LA UTRENIE
La Dumnezeu este Domnul..., troparul Praznicului, de două ori,
Slavă..., a Sfântului
Şi acum... al Praznicului.
După întâia Stihologie
Sedealna
Glasul 1: Podobie: Mormântul Tău
Dragostea cea dumnezeiască punând stăpânire pe sufletul tău cel curat, te-a întărit, Cuvioase, să biruieşti ostenelile sihăstriei şi ale firii, trăind ca un înger în trup. Pentru aceasta roagă pe Stăpânul Hristos să lumineze sufletele noastre, ale celor ce te lăudăm pe tine, de Dumnezeu înţelepţite, părintele nostru Antonie.
Slavă... Şi acum..., a Praznicului
Roada drepţilor, a lui Ioachim si a Anei se aduce lui Dumnezeu în Biserica cea sfântă cu trupul pruncă fiind, hrănitoarea vieţii noastre. Pe care a binecuvântat-o sfinţitul Zaharia, pe aceasta toţi, ca pe Maica Domnului, cu credinţă să o fericim.
După a doua Stihologie
Sedealna, glasul al 4-lea
Podobie: Spăimântatu-sa Iosif...
Credinţa cea lucrătoare de lumină te-a înduplecat a te lepăda de înşelăciunea cea lumeasca, Cuvioase Antonie şi ţi-ai încununat bătrâneţile cu podoaba înţelepciunii, arătând bărbăţie tare a minţii tale, cu postul biruind patimile cele ostitoare. Pentru aceasta stând înaintea Sfintei Treimi, roagă-te să ne mântuim noi.
Slavă... Şi acum..., a Praznicului
Mai înainte de zămislire, curată, te-ai sfinţit lui Dumnezeu, şi născându-te pe pământ, dar te-ai adus Lui, plinind făgăduinţa părintească, şi în dumnezeiescul Templu, ceea ce eşti dumnezeiască Biserica cu adevărat, din pruncie dăruita fiind, curată, cu făclii luminoase te-ai arătat lăcaş Luminii celei neapropiate şi dumnezeieşti. Mare este cu adevărat înainte mergerea ta, ceea ce singură eşti dumnezeiască Mireasă şi pururi Fecioară.
După Polieleu, Mărimuri
Mărimu-te pe tine cuvioase părintele nostru Antonie şi cinstim nevoinţele tale pe care pentru Hristos le-ai răbdat.
Veniţi iubitorilor de prăznuire să lăudam pe cuviosul Antonie, zicând; pe sihastrul cel sfânt al Olteniei.
Stihuri
1. Aşteptând am aşteptat pe Domnul şi El a căutat spre mine ascultând rugăciunea mea.
2. Genunchii mei au slăbit de post şi trupul meu s-a istovit de lipsa untdelemnului.
3. Pentru cuvintele gurii Tale eu am păzit căi aspre.
4. Întors-ai inima mea întru bucurie, luat-ai sacul de pe mine şi m-ai încins cu veselie.
5. Să ştiţi că Domnul şi-a cunoscut pe sluga cea credincioasă.
6. Lăudaţi pe Domnul toţi cuvioşii Lui! Slăviţi cu laudă sfinţenia Lui!
După Polieleu,
Sedealna,
glasul al 8-lea
Podobie: Pe înţelepciunea şi Cuvântul...
Legându-ţi sufletul de dragostea Lui Hristos te-ai sălăşluit în pustie, părinte cuvioase, şi străbătând norul trupului tău, ai alungat întunericul demonilor. Pentru aceasta şi puterilor îngereşti celor de sus, cu harul Duhului, dimpreună părtaş te-ai făcut, iar acum roagă pe Hristos Dumnezeu, iertare de păcate să dăruiască celor ce prăznuiesc cu dragoste sfântă pomenirea ta.
Slavă... Şi acum..., a Praznicului
Podobie Porunca cea cu taină...
Să se bucure David scriitorul de cântări şi să dănţuiască Ioachim împreună cu Ana, că rod sfânt dintr-ânşii a ieşit, Maria cea purtătoare a luminii, dumnezeiască făclie. Şi intrând ea în Templu, s-a bucurat văzând-o fiul lui Varahie şi a binecuvântat-o şi bucurându-se a strigat: Bucură-te minune a toată lumea.
Antifonul cel dintâi al glasului IV
Prochimen, glasul al 4-Iea:
Cinstită este înaintea Domnului moartea cuviosului Lui.
Stih: Ce voi răsplăti Domnului pentru toate câte mi-a dat mie.
Toată suflarea...,
Evanghelia de la Matei: În vremea aceea mers-au după Iisus popoare multe...
Slavă... glasul al 2-lea
Pentru rugăciunile cuviosului Tău Antonie Milostive curăţeşte mulţimea greşelilor noastre.
Şi acum... a Născătoarei
Pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, Milostive, curăţeşte mulţimea păcatelor noastre.
Stih: Miluieşte-ne. Dumnezeule după mare mila Ta şi după mulţimea îndurărilor Tale curăţeşte fărădelegile noastre.
Stihira, glasul al 6-lea:
Preacuvioase Părinte Antonie în tot pământul a ieşit vestea faptelor tale. Pentru aceasta în ceruri ai aflat plata ostenelilor tale, taberele demonice ai pierdut şi ai ajuns cetele îngereşti, a căror viaţă fără prihană ai urmat; iar acum îndrăznire având către Dumnezeu, cere pace sufletelor noastre.
CANOANELE
Al praznicului cel de al doilea cu irmosul pe 6 (caută la 21 nov.)
Alt canon, al Preacuviosului Antonie
Cântarea 1, glasul I
Negustor iscusit al moştenirilor părinteşti nu te-ai robit de bogăţia cea trecătoare dăruind-o lui Hristos împodobind bisericile şi mănăstirile din Oltenia iar apoi pe tine însuţi te-ai afierosit Domnului pe care roagă-L să ne fie milostiv nouă, celor ce prăznuim întru tot sfântă pomenirea ta.
Cel ce toate le vede, văzând dorinţa ta de a păşi pe calea asprelor nevoinţe te-a oprit de a pleca la Sfântul Munte poruncindu-ţi prin episcopul Ilarion să faci din sihăstria Iezerului un alt Munte Athos. Aflând aici sihăstria pe care ţi-o doreai, ai mulţumit Lui Dumnezeu, slujindu-I cu înalte nevoinţe duhovniceşti.
Slavă...
Cu căldură ai alergat la Dumnezeu, dorind de mărirea cea fără de moarte, Părinte Antonie. Te-ai sfinţit cu vieţuirea cea fără de prihană prin înfrângerea inimii, neîncetat lăudând pe Dumnezeul nostru Cel ce te-a sădit, floare de colţ al munţilor duhovniceşti.
Şi acum..., a Născătoarei
Toiagul lui Aaron cel înfrunzit, rădăcina ce a crescut din Iesei mai înainte au închipuit, Preacurată, floarea lumii, care a răsărit pe Dumnezeu întrupat. Pe Care roagă-L neîncetat, pururea Fecioară, pentru noi cei ce alergăm la tine.
Catavasie: Hristos Se naşte slăviţi-L.
Cântarea a 3-a
Faptele tale cele de pe pământ, de creştin bun şi milostiv iar apoi de monah desăvârşit, pildă ne-au rămas, Cuvioase Părinte Antonie, ca urmând ţie, să slujim lui Dumnezeu şi cu tine să ne odihnim în pământul celor blânzi, în vecii vecilor.
Dulci şi mângâitoare erau ostenelile îndurate pentru dragostea de Dumnezeu, că nici bătrâneţea, nici atacurile diavoleşti n-au putut să te oprească de la înaltele nevoinţe. De aceea moaştele tale ni s-au făcut izvor de minuni şi tămăduiri, că bolile le alungă de la noi şi ne păzesc de toată asupreala potrivnicului.
Slavă...
Armă bineplăcută Lui Dumnezeu, o părinte, ai aflat, că biruind pe vechiul vrăjmaş, cu traiul cel simplu, cu petrecerea cea istovitoare a privegherilor de toată noaptea, cu postul şi mai ales cu smerirea cugetului, sub picioare ţi l-ai supus. Deci supune şi acum pe vrăjmaşul care ne face supărare în tot timpul.
Şi acum..., a Născătoarei
Treime nedespărţită, Părinte, Fiule şi Duhule Sfinte, Ţi se roagă Ţie Preacurata Fecioară Maria cu cuviosul Antonie, miluieşte lumea Ta care cu dreaptă credinţă Te laudă.
Condacul şi Icosul Praznicului
Sedealna Sfântului Antonie, glasul al 4-lea
Podobie: Degrab ne întâmpină...
Luminându-te, fericite, cu razele Duhului, ai petrecut pe pământ ca un fără de trup, lăsându-ne mărturie peştera, care păstrează urmele paşilor tăi şi a nevoinţelor pe care cu multă bărbăţie le-ai săvârşit. Cinstindu-le, ne rugăm: învaţă-ne şi pe noi taina rugăciunii neîncetate!
Slavă... Şi acum...
Împreună cu Ioachim, şi pe Ana, moşii lui Dumnezeu, să-i fericim toţi credincioşii dumnezeieşte; căci în casa lui Dumnezeu au dat pe rodul lor, pe Preacurata şi Preasfânta Fecioară, cu cinste a se hrăni, spre locaş Cuvântului Celui negrăit.
Cântarea a 4-a
Poruncile Domnului ai păzit, pentru care nimic pe toate le-ai socotit; luminându-te de dragostea lui Hristos, frumuseţile lumii le-ai lăsat, şi la pustie ajungând, ai primit a fi povăţuitor celor ce râvneau vieţuirea ta aleasă învăţându-i tăcerea, prin care ţi s-a descoperit taina veşniciei.
Îndeletnicindu-ţi mintea cu rugăciunea şi inima umplându-o de dorul dumnezeiesc, ca un pom te-ai sădit în valea înfrânării, adăpat fiind cu harul duhului; iar acum roade de fapte bune şi de tămăduiri pune înaintea noastră pomenirea ta preacuvioase.
Slavă...
Din tinereţe împodobindu-te cu nerăutatea, cu blândeţea şi cu smerenia, iubitor de poruncile lui Dumnezeu te-ai arătat iar mai apoi sălaş de nevoinţa pustnicească şi şcoală de sfinţenie s-a arătat, părinte, viaţa ta, unindu-te prin înfrânarea cea desăvârşită cu cei fără de trup.
Şi acum..., a Născătoarei
Cu sfinţite glasuri te lăudăm, pe tine frumuseţea lui Iacob, ceea ce ai născut lumii lumina cea întrupată, care este din lumina care luminează sufletele celor ce prăznuiesc cu dragoste pomenirea sfinţilor Lui.
Cântarea a 5-a
Omorând cugetul trupului cel râvnitor de cele pământeşti prin postiri şi lacrimi, te-ai împodobit cu harul nepătimirii, limanul cel mai presus de lume câştigând. Iar acum, curat vezi Sfânta Treime.
Timp de trei ani ţi-ai săpat peştera în stânca, făcând din suferinţă şi răbdare - crucea pătimirilor pustniceşti - izvor de nespusă bogăţie şi desfătare. Cu frica cea dumnezeiască întărindu-te şi curăţindu-ţi sufletul de întinare, te-ai arătat organ al Sfântului Duh, cuvioase.
Slavă...
Minunându-ne de puterea voinţei tale de a răbda foamea, goliciunea, boala şi singurătatea cerem să ne auzi pe noi, fiii tăi care te rugăm neîncetat; vezi necazurile noaste, izbăveşte-ne din nevoi; întâmpină nevoia, dând la toţi bogată milă.
Şi acum..., a Născătoarei
Ca o maică ai născut pe Ziditorul tuturor, şi ca un scaun de heruvimi ai purtat în mâini pe cel ce ţine toată lumea, ceea ce eşti neispitită de nuntă.
Cântarea a 6-a
Preabunului Domn, Celui ce S-a făcut sărac pentru noi, părinte Antonie, dumnezeieşte te-ai asemănat, umblând întru cuviinţă, de neagoniseală te-ai păzit, bogăţia bunătăţilor celor veşnice ţi-ai făcut vistierie, din care a răsărit ţie prin Dumnezeiescul Duh, înţelegătoarea veselie.
Odraslă de înţelepciune, iubind frica lui Dumnezeu, ai înflorit în valea înfrânării, preacuvioase, ca un crin bine mirositor, bine înmiresmând în inima noastră, preamărite cu dumnezeiasca ta viaţă.
Slavă...
Înstrăinatu-te-ai de moştenire şi de rudenii, crucea pe umeri luând şi prin înfrânare vieţuind, cuvioase Antonie, te-ai apropiat de Hristos, cu care împreună te-ai răstignit, ridicând in pustiu semn de biruinţă.
Şi acum..., a Născătoarei
Zburdările patimilor mele potoleşte-le Fecioară şi cere ca milostiv şi împăciuitor să ne fie nouă, robilor tăi, Fiul Tău şi Dumnezeu.
CONDACUL Sfântului Antonie, glasul al 8-lea
Apărătorule al nostru cel nebiruit, ca cei ce prin tine model de vieţuire am dobândit, laude de mulţumire aducem ţie, noi nevrednicii. Ci ca cel ce ai îndrăzneală către Dumnezeu, izbăveşte-ne din toate nevoile ca să cântam ţie: Bucură-te Sfinte Preacuvioase Părinte Antonie.
ICOSUL
Glasul Evangheliei Domnului ascultând, ai negustorit cu folos talantul ce ţi-a fost dat ţie de la Hristos. Că vieţuind, înţelepte, ca unul fără de trup, pe pământ, toată purtarea de grijă a trupului ai lepădat-o. Pentru aceasta şi de la noi auzi unele ca acestea:
Bucură-te cel născut din părinţi evlavioşi.
Bucură-te că străluceşti prin lumina Lui Hristos.
Bucură-te că prin smerenie cele înalte ai dobândit.
Bucura-te model de viaţă monahicească.
Bucură-te icoană de trăire sihăstrească.
Bucură-te solitorule de mântuire al călugărilor.
Bucură-te vindecătorul bolnavilor.
Bucură-te povăţuitorul celor credincioşi.
Bucură-te Sfinte Preacuvioase Părinte Antonie.
SINAXAR
În această lună în ziua a douăzeci şi treia, pomenirea celui între sfinţi, Părintelui nostru Antonie de la Iezerul Vâlcea.
Cu ale lui sfinte rugăciuni, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi. Amin.
Cântarea a 7-a
Curăţind tulburarea ce se naşte din patimi, te-ai luminat cu lumina liniştii celei desăvârşite a sufletului, cuvioase Antonie, şi acum te odihneşti în locaşurile cele luminate, unde împreună cu toţi drepţii cânţi: Dumnezeul părinţilor noştri, binecuvântat eşti.
Iubind virtutea, aceasta te-a povăţuit la viaţa cea fericită, pentru aceasta moştenirea cea mai presus de lume ai câştigat. Luminează şi sufletele celor ce cântă: Dumnezeul părinţilor noştri, binecuvântat eşti.
Slavă...
Împovăraţi fiind de păcate şi de patimi, la tine, părinte, alergăm, căutând mântuire. Ci ca un părinte ales, Stăpânului Hristos roagă-te să ne ridice din prăpăstiile cele păgubitoare de suflet, ca să cântăm cu mulţumire: Dumnezeul părinţilor noştri, binecuvântat.
Şi acum…, a Născătoarei
Curată Născătoare de Dumnezeu, rănile sufletului meu, smintelile şi căderile în păcate curăţeşte-le, căci către tine strigăm şi la tine alergăm şi pe tine te chemăm ceea ce eşti plină de har.
Cântarea a 8-a
Întru mutarea către Hristos, părinte, iubirea cea multă s-a supus ţie ca de demult lui Moise, văzătorului de Dumnezeu. Căruia prin bunătăţi asemenea făcându-te ai despărţit marea patimilor şi ai trecut la pământul făgăduinţei, biruind pe cei potrivnici şi cântând: toate lucrurile Domnului lăudaţi-L şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii.
Vestea mutării tale preafericite la Domnul în tot pământul a ieşit iar pământul ţarii noastre cu sfintele tale moaşte s-a îmbogăţit, la care, alergând, primim vindecări neputinţelor noastre şi împreună cu tine cântăm: toate lucrurile Domnului pe Domnul lăudaţi-L şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii.
Binecuvântăm pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Domnul.
Racla moaştelor tale izvor de vindecări s-a arătat izvorând mir bine mirositor, cu care, te rog, spală inima mea, bună mireasmă lui Hristos arătându-mă pe mine, iar mintea mea o veseleşte, ca să laud pomenirea ta cea purtătoare de lumină şi să cânt: Toate lucrurile Domnului pe Domnul lăudaţi-L şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii.
Şi acum..., a Născătoarei
Ceea ce ai născut Lumina cea fără de ani, Care a strălucit din Tatăl, luminează-mi gândul şi sufletul meu, Stăpână, alungând departe de la mine întunericul patimilor, Fecioară, ca să te fericesc pe tine, care pururea eşti fericită, Nădejdea credincioşilor.
Cântarea a 9-a
Voita-i sfinte părinte să urmezi marelui Antonie retrăgându-te în pustie, petrecând ziua şi noaptea în rugăciuni şi în osteneli prin care ai uimit pe ucenicii tăi dându-le pildă şi îndemn să nu se lenevească în lucrarea duhovnicească. De aceea te rugăm: ajută-ne şi pe noi să ne înflăcăram în iubirea virtuţilor.
Aflata-i la mănăstirea Iezer sihăstria după care înseta inima ta; de aceea te rugăm să ocroteşti cu puternica ta apărare pe cei ce cu credinţă şi cu dragoste locuiesc sau vin să se închine în ea. Iar celor ce te cheamă în ajutor arată-te grabnic folositor în cele spre mântuirea lor şi a noastră a tuturor.
Slavă...
Multele noastre păcate ne ţin departe de Dumnezeu şi ne-am aflat nevrednici de mântuire dar prin rugăciunile tale nădăjduim să rupem legăturile vrăjmaşului, să lucrăm virtutea şi să dobândim milă în ziua judecaţii de la Hristos Dumnezeul nostru lângă tronul căruia acum stai.
Şi acum...
Ceea ce ai născut Lumina cea fără de ani, Care a strălucit din Tatăl, luminează-mi gândul şi sufletul meu, Stăpână, alungând de la mine întunericul patimilor ca să te fericesc pe tine care pururea eşti fericită.
LUMINÂNDA SFÂNTULUI
Podobie: Privind ucenicii...
Dorind, cuvioase părinte, locaşul cel ceresc şi socotind că nu sunt vrednice pătimirile veacului de acum faţă de slava veacului ce va să fie, ai alergat la limanul pustiei, sfinţindu-ţi firea cu înalta cugetare la cele dumnezeieşti.
Slavă... Şi acum..., a Praznicului
Cele mai dinăuntrul Templului, astăzi, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, pe tine te-au primit, prin mâinile arhiereului, în care de la trei ani până la cincisprezece ai petrecut, fiind hrănită cu mâna dumnezeiescului înger, ca un chivot sfânt al Celui ce pe toate le-a zidit.
LA LAUDE
Stihirile Sfântului, glasul al 4-lea:
Împodobindu-ţi sufletul cu înfrânarea, cu rugăciunea şi cu smerirea inimii, înţelepţeşte ţi-ai întărit trupul tău cel slăbit cu pustnicia şi te-ai făcut părtaş cuvioşilor, pururea mărite. Pentru aceasta cu dumnezeieşti daruri te-a împodobit pe tine Iisus, Iubitorul de oameni şi Mântuitorul sufletelor noastre.
Viaţa supunându-ţi-o gândirii la moarte şi sârguindu-te a urma pe Cel ce s-a arătat pentru noi cu trup, în dumnezeieşti fapte ai crescut şi cu mari suişuri la vârful cel dorit, la însuşi Hristos, cu adevărat ai ajuns. Pentru aceasta, prăznuind cu bucurie, lăudăm întru tot cinstită pomenirea ta.
Patimile trupeşti prin înfrânare şi prin neîncetată rugăciune le-ai omorât şi pe şarpele cel amăgitor cu curgerile lacrimilor tale l-ai înecat, părinte, de aceea noi cinstind nevoinţele tale, alergăm la racla sfintelor tale moaşte pe care le sărutam cu dragoste şi-ţi aducem prinos de mulţumire pentru binefacerile pe care cu îmbelşugare le reverşi asupra noastră.
Ajuns acum întru bucuria şi veselia cortului ceresc, unde se aude răsunetul celor ce prăznuiesc, nu înceta a căuta spre turma ta, părinte cuvioase, şi adu-ţi aminte de făgăduinţa pe care ai făcut-o ucenicilor tăi de a te ruga pururea pentru ei. Ajută-ne să ne mântuim, te rugăm noi, ucenicii tăi.
Slavă..., glasul al 2-lea
Cuvioase părinte Antonie ridicând pe umeri jugul lui Hristos, cu Crucea ai surpat înălţarea vrăjmaşului şi prin sihăstrie ai ajuns la cetatea cea înaltă a virtuţii; cu ostenelile luptelor câştigând cele cinstite, te bucuri împreună cu mai marii cetelor cereşti, făcându-te moştenitor veşnicelor bunătăţi. Roagă-te Mântuitorului tuturor să împace lumea şi să mântuiască sufletele noastre.
Şi acum..., a Praznicului
Astăzi în Templu este adusă Fecioara cea cu totul fără prihană spre sălăşluirea împăratului a toate, Dumnezeul şi hrănitorul a toată viaţa noastră. Astăzi sfinţenia cea preacurată, ca o junincă de trei ani, în Sfânta Sfintelor este adusă. Acesteia să strigăm ca îngerul: Bucură-te ceea ce numai tu singură eşti între femei binecuvântată.
DOXOLOGIA MARE
Ecteniile şi otpustul
LA LITURGHIE
Fericirile din Canonul înainte-prăznuirii, Cântarea a 3-a pe 4, şi din Canonul Sfântului, Cântarea a 6-a pe 4.
Prochimen, glasul al 2-lea: Domnul este tăria mea şi lauda mea...
Stih: Certând, m-a certat Domnul...
Apostolul din Epistola către Efeseni (6,10-17): Fraţilor, întraripaţi-vă în Domnul... Aliluia
Evanghelia de la Matei (II ,27-30): Zis-a Domnul ucenicilor Săi: toate-Mi sunt date Mie de la Tatăl...
Chinonicul: Întru pomenire veşnică va fi dreptul de auzul rău nu se va teme.
Sursa: Slujba Sfântului Antonie de la Iezerul Vâlcii
Mulțumiri fratelui Cezar Florin pentru ajutor! Domnul sa-ți răsplătească dragostea!
<sus
|
