Sf. Ierarh Varlaam > Scrieri

jos>

Sf. Ierarh Varlaam,
Mitropolitul Moldovei
(30 August)

SCRIERI

ARTICOLE (trimiteri către alte site-uri)

Sfântul Varlaam al Moldovei, Răspunsul împotriva Catehismului calvin [2010]

<sus

Cazania din 1643

Cea mai însemnată lucrare a mitropolitului Varlaam, şi în acelaşi timp una din cele mai de seamă din istoria vechii culturi româneşti, este intitulată „Cartea românească de învăţătură la dumenecele preste an şi la praznice împărăteşti şi la svănţi mari“ sau Cazania, apărută la Iaşi, în 1643. Are 506 file, ilustrate cu numeroase gravuri, reprezentând scene biblice, chipuri de sfinţi la care se adaugă iniţiale înflorate, frontispicii, viniete, podoabe finale.

Cartea începe cu un „Cuvânt“ adresat de Vasile Lupu „la toată semenţia românească de pretutindeni ce se află pravoslavnici într-această limbă“, arătând că oferă „acest dar limbii româneşti, carte pre limba românească, întăiu de laudă lui Dumnezeu, după aceia, de învăţătură şi de folos sufletelor pravoslavnici“.

Urma apoi un „Cuvânt către cetitoriu“ al mitropolitului. Din aceste două prefeţe se desprinde ideea unităţii de neam şi de limbă a românilor din Moldova, Muntenia şi Transilvania.

Cartea are două părţi. Partea întâi cuprinde 54 de cazanii la duminici, iar partea a doua cuprinde 21 de cazanii la diferite sărbători.

Mitropolitul moldovean şi-a cules materialul „din multe scripturi din limba slavoniască“, arătând în prefaţă că este „adunată din toţi tălcovnicii Sfintei Evanghelii, dascălii Bisericii noastre“. Varlaam are meritul că a strâns într-o lucrare unitară vechile cazanii, care circulau în ţările româneşti în manuscris, traduse din greceşte sau din slavoneşte, le-a revizuit şi le-a dat ca „dar“ întregului popor român.

Cazania a adus un aport preţios la formare limbii noastre literare, fiind scrisă într-un stil viu şi plin de culoare, cu fraze bogate în comparaţii pitoreşti şi expresii plastice. Prin conţinutul ei, dar şi prin frumuseţea graiului, Cartea românească de învăţătură a lui Varlaam a cunoscut o răspândire mult mai largă decât orice altă carte românească veche, ajungând nu numai în mâna episcopilor şi a preoţilor, ci chiar a credincioşilor de la sate. Cea mai largă răspândire a cunoscut-o în Transilvania, unde s-au făcut copii după ea şi au avut loc procese pentru a intra în posesia ei.

Considerată de Nicolae Iorga, drept opera cea mai populară a epocii noastre vechi, ea conţine primele versuri în limba română, intitulate Stihuri în stema domniei Moldovei, prin care este recunoscut meritul domnitorului Vasile Lupu în tipărirea cărţii. Nicolae Manolescu, în Istoria critică a literaturii române desprinde următoarele trăsături ale operei: frumuseţea limbii utilizate - vorbeşte pe înţelesul tuturor, presărând explicaţiile cu întrebări retorice şi cu îndemnuri, arta povestirii - este primul nostru povestitor, înfăţişînd ţărăneşte chestiunile teologice.

Sursa: Mănăstirea Sfinții Trei Ierarhi

<sus

Sărbătoarea continuă la așezarea monahala nemțeană: Hramul Mănăstirii Secu
Constantin Ciofu / în Ziarul Lumina, Ediția de Moldova – Marți, 30 August 2011

Pelerini din toată ţara au venit ieri la hramul Mănăstirii Secu din judeţul Neamţ. Sfânta Liturghie a fost săvârşită pe un podium amenajat în incinta aşezării monahale. Sărbătoarea hramului continuă astăzi la Mănăstirea Secu prin cinstirea Sfântului Varlaam, mitropolitul Moldovei, şi a Sfântului Cuvios Ioan de la Râşca şi Secu, episcopul Romanului.


Martiriul Sfântului Ioan Botezătorul a fost cinstit ieri în mod deosebit la Mănăstirea Secu din judeţul Neamţ. Credincioşii din mai multe zone ale Moldovei şi-au îndreptat paşii către străvechea aşezare monahală pentru a participa la slujba hramului. De dimineaţă, Înalt Preasfinţitul Teofan, Arhiepiscopul Iaşilor şi Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, a fost întâmpinat în faţa stăreţiei mănăstirii de către soborul de preoţi şi diaconi şi de pelerini. Sfânta Liturghie a fost oficiată de Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, alături de un sobor de preoţi şi diaconi de la mai multe mănăstiri şi parohii din ţara noastră. Podiumul amenajat pentru săvârşirea Sfintei Liturghii a fost împodobit cu flori, având în faţă icoanele sfinţilor care ocrotesc aşezarea monahală. Oamenii s-au închinat în sfintele lăcaşuri ale mănăstirii, dar şi la moaştele Sfântului Varlaam, mitropolitul Moldovei, trecând şi pe la mormântul Sfântului Cuvios Ioan de la Râşca şi Secu, aflat în absida din dreapta a ctitoriei vornicului Ţării de Jos, Nestor Ureche. În timpul Sfintei Liturghii, ierod. Hrisostom Filipescu a fost hirotonit ieromonah, iar monahul Varlaam Prodan a fost hirotonit ierodiacon pe seama Mănăstirii Secu. Răspunsurile la strană au fost date de Corul "Sfântul Varlaam, mitropolitul Moldovei", al Mănăstirii Secu.

Liturghie arhierească azi, în ziua cinstirii Sfântului Varlaam

După citirea Sfintei Evanghelii, Înalt Preasfinţitul Teofan a adresat un cuvânt de învăţătură, explicând semnificaţiile sărbătorii Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul. "Ziua de astăzi (n.r. ieri) înfăţişează ultima parte a vieţii Sfântului Ioan, numit de Domnul Hristos "cel mai mare om", care moare într-un mod neaşteptat. Acest lucru s-a întâmplat din cauza dramei păcatului, fiind prelungirea primului fratricid din istoria umanităţii, uciderea de către Cain a fratelui său, Abel. În această zi binecuvântată plângem moartea Sfântului Ioan Botezătorul, cel care s-a apropiat de "Mielul lui Dumnezeu", după cum L-a numit în timpul vieţii pe Mântuitorul. Îl rugăm pe Dumnezeu să ne ajute să urmăm drumul Sfântului Ioan Botezătorul, să ne îndepărtăm de calea cea rea parcursă de Irod şi Irodiada", a explicat IPS Teofan.

La finalul slujbei, arhim. Vichentie Amariei, stareţul Mănăstirii Secu, şi-a exprimat bucuria pentru ziua frumoasă a cinstirii Sfântului Ioan, mulţumind Mitropolitului Moldovei şi Bucovinei, părinţilor slujitori şi credincioşilor pentru prezenţă. "Să ne ajute Bunul Dumnezeu ca prin rugăciunile Sfântului Ioan Botezătorul şi ale tuturor sfinţilor să ajungem în împărăţia cea veşnică", a spus arhim. Vichentie Amariei.

La Mănăstirea Secu sunt pomeniţi astăzi Sfântul Varlaam, mitropolitul Moldovei, canonizat de Biserica noastră în anul 2007, şi Sfântul Cuvios Ioan de la Râşca şi Secu, episcopul Romanului, canonizat alături de alţi opt sfinţi nemţeni în anul 2008. Sfânta Liturghie va fi săvârşită de PS Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, alături de un sobor de preoţi şi diaconi.

"Ne-am rugat ca Dumnezeu să-i întărească pe cei mai neputincioşi decât noi"

Cei peste 500 de credincioşi care au împodobit prin rugăciune hramul Mănăstirii Secu au mărturisit că au venit în aşezarea monahală ocrotită de Sfântul Ioan Botezătorul, Sfântul Mitropolit Varlaam şi Sfântul Cuvios Ioan de la Râşca şi Secu pentru a se ruga şi a primi binecuvântare arhierească. "Ne-am rugat ca Dumnezeu, prin rugăciunile Sfântului Ioan Înaintemergătorul Domnului, să ne ocrotească familia şi să-i întărească pe cei care sunt mai neputincioşi decât noi. Voi rămâne şi la sărbătorirea Sfântului Varlaam şi a Sfântului Cuvios Ioan şi îmi doresc să merg în pelerinaj şi la mănăstirile nemţene din zonă", a declarat Madlene Burcă din Piatra Neamţ. "Am venit la acest hram pentru că se oficiază o slujbă frumoasă, arhierească. Ne-am rugat pentru sănătate şi ajutor în această zi de post în care îl cinstim pe Sfântul Ioan Botezătorul", a spus Natalia Ticuţ din Pipirig, judeţul Neamţ.

Sursa: Ziarul Lumina

<sus

Sinaxar: Sfinţii Ierarhi moldoveni Varlaam şi Ioan
Iulian Dumitrașcu / în Ziarul Lumina / Calendarul Zilei - Marți, 30 August 2011

Biserica Ortodoxă îi pomeneşte astăzi pe Sfântul Ierarh Varlaam, mitropolitul Moldovei, Sfântul Cuvios Ioan de la Râşca şi Secu, episcopul Romanului, şi pe Sfântul Ierarh Alexandru al Constantinopolului.


Sfântul Ierarh Varlaam, mitropolitul Moldovei, s-a născut în jurul anului 1580, într-o familie de răzeşi din Borceşti (Neamţ), sat dispărut, situat lângă Târgu Neamţ. Numele său de mirean a fost Vasile Moţoc. De tânăr şi-a îndreptat paşii spre Schitul Zosim de pe valea pârâului Secu, unde a învăţat carte, şi-a dezvoltat talentul de vorbitor şi scriitor şi a deprins limbile slavonă, latină şi greacă. Pe locul schitului, Vornicul Nestor Ureche şi soţia sa Mitrofana au ctitorit, în 1602, Mănăstirea Secu, în care a început să funcţioneze şi o şcoală. Tânărul Vasile Moţoc a intrat în obştea noii mănăstiri, unde a fost călugărit cu numele de Varlaam. Fiind bun povăţuitor, ajunge pe treptele ecleziastice cele mai înalte, fiind numit egumen al mănăstirii. Varlaam s-a ocupat în continuare cu studiul cărţilor, îndeosebi cele religioase, traducând Scara (Leastvita) Sfântului Ioan Scărarul (1618).

Mai târziu, pentru strădaniile şi virtuţile sale, el a fost cinstit cu rangul de arhimandrit. În 1628, ca urmare a faptului că era sfetnic de încredere al domnitorului Miron Barnovschi, a fost trimis într-o misiune ecumenică la Moscova şi Kiev. Întors în ţară, primeşte vestea morţii mitropolitului Anastasie Crimca (1629) şi pe cea a înlăturării Domnitorului Miron Barnovschi, ceea ce îl determină să se retragă la Mănăstirea Secu. În scurt timp însă, în anul 1632, în timpul domniei Voievodului Alexandru Iliaş, arhimandritul Varlaam a fost chemat la Iaşi şi numit în fruntea Mitropoliei Moldovei în locul mitropolitului decedat Atanasie (1629-1632).

Ca nou mitropolit, Varlaam reuşeşte să aibă multe realizări, mai ales că reuşeşte să-şi atragă şi sprijinul Domnitorului Vasile Lupu. Sprijinit şi de Sfântul mitropolit Petru Movilă al Kievului, mitropolitul Varlaam reuşeşte chiar înfiinţarea primei tipografii româneşti din Moldova, în anul 1640, pe care a instalat-o la Mănăstirea "Sfinţii Trei Ierarhi" din Iaşi. De asemenea, în 1645 a convocat un sinod al ierarhilor din Moldova şi Ţara Românească, cunoscut ca Sinodul de la Iaşi. Mitropolitul Varlaam s-a numărat, în anul 1639, între cei trei candidaţi propuşi pentru ocuparea scaunului de Patriarh Ecumenic al Constantinopolului. În timpul mitropolitului Varlaam al Moldovei a fost zidită frumoasa şi renumita biserică a Mănăstirii "Sfinţii Trei Ierarhi" din Iaşi, ctitoria cea mai cunoscută a Domnitorului Vasile Lupu. În anul 1641, în această biserică, a adus moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva, dăruite Domnitorului Vasile Lupu de Patriarhia Ecumenică de Constantinopol.

În anul 1640, cu ajutorul Domnitorului Vasile Lupu, reuşeşte să întemeieze la Iaşi prima şcoală de grad înalt din Moldova, după modelul Academiei Duhovniceşti de la Kiev, înfiinţată acolo de Sfântul Ierarh Petru Movilă. Drept reacţie la propaganda calvină din Transilvania a redactat "Cartea care se cheamă Răspunsul împotriva Catehismului Calvinesc", prima scriere românească de polemică teologică. În aprilie 1653 s-a retras la Mănăstirea Secu, unde a decedat în anul 1657. La propunerea Sinodului Mitropolitan al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, în data de 12 februarie 2007, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a înscris în rândul sfinţilor din calendar pe învăţatul mitropolit Varlaam al Moldovei, cu zi de pomenire la 30 august.

Sfântul Cuvios Ioan de la Râşca şi Secu, episcopul Romanului

S-a născut în ţinutul Putnei (judeţul Vrancea de astăzi), în familia răzeşilor Gheorghe şi Anastasia, rudă cu Sfântul Varlaam, viitorul mitropolit al Moldovei. Sfântul Cuvios Ioan a intrat în monahism la Mănăstirea Râşca, a fost ales apoi egumen la mănăstirea cu hramul "Sfântul Ierarh Nicolae" din Cetatea Neamţ (înfiinţată în 1641 de domnul Vasile Lupu), până în 1665, şi apoi, între 1666 şi 1667, a fost egumen la Secu. A păstorit ca episcop la Huşi (1667-1674) şi la Roman (1674-1685), fiind un colaborator apropiat al Sfântului mitropolit Dosoftei al Moldovei, care-l numea, în lucrarea "Viaţa şi petrecerea svinţilor", "arhiepiscopul cel sfânt şi minunat".

Ca episcop de Roman, a pus, împreună cu vornicul Moţoc din Odobeşti, temeliile Mănăstirii Mera, din părţile Vrancei (terminată de Constantin Vodă Cantemir) şi a rectitorit Mănăstirea Vărzăreşti. S-a mutat la cele veşnice în anul 1685, fiind înmormântat lângă biserica de la Mănăstirea Secu, în partea de nord. Chipul său a fost pictat în frescele Paraclisului de la Mănăstirea Râşca, biserica Schitului Vovidenia şi biserica Schitului Agapia Veche. Acesta a fost canonizat în şedinţa Sfântului Sinod din 5-7 martie 2008, cu zi de prăznuire la 30 august.

Sfântul Ierarh Alexandru

A fost episcop în Constantinopol în timpul împăratului Constantin cel Mare (313-337). A participat la Sinodul I Ecumenic de la Niceea din anul 325, dovedindu-se un apărător înverşunat al dreptei credinţe, pe timpul când era diacon. Când a devenit patriarh, Sfântul Alexandru a luptat împotriva ereziilor vremii.

Tot astăzi, Biserica face pomenirea Sfinţilor Ierarhi Ioan şi Pavel cel Nou, patriarhii Constantinopolului, a Sfântului Cuvios Fantin, făcătorul de minuni, a sfinţilor şase mucenici din Meletina, a Sfântului Cuvios Sarmata din deşertul Egiptului, a Sfintei Cuvioase Vriena, a sfinţilor şaisprezece mucenici Tivei, a Sfântului Ierarh Evlavie, a Sfântului Mucenic Felix, a Sfântului Mucenic Furtinian, a Sfântului Mucenic Septimin şi a Sfântului Mucenic Ianuarie.

Sursa: Ziarul Lumina

<sus