jos>

Sf. Cuvioasă Teodora de la Sihla
(7 August)

SFINTE MOAŞTE

Sinodul Bisericii Ortodoxe Române, la 20 iunie 1992, a recunoscut și proclamat în mod solemn sfințenia Cuvioasei Teodora de la Sihla, stabilind ca zi de prăznuire data de 7 august.

Părticele din Moaştele Sfintei se află la:

 • Schitul Sihla, comuna Vânători Neamţ, jud. Neamţ;
 • Mănăstirea Sf. Nicolae-Mihai Vodă, Bucureşti, Str. Sapienţei Nr. 4 (la câteva sute de metri de staţia de metrou Izvor); Din informațiile primite de la Părintele Adrian Beldianu, se pare că in urmă cu câțiva ani a fost furată racla cu sfintele moaște, raclă care a fost recuperată, mai puțin părticelele din moaștele Sfintei Teodora. Părintele nădăjduiește că rugându-ne cu toții, va veni vremea când Sfânta Teodora se va întoarce la Mihai Vodă (07.08.2012).

“După ce Sfânta Teodora şi-a făcut cuvenita spovedanie şi şi-a destăinuit viaţa, ostenelile şi ispitele ei, a rostit Crezul, s-a închinat, a primit dumnezeieştile Taine şi, mulţumind lui Dumnezeu pentru toate, şi-a dat duhul în mâinile Lui. Apoi părinţii au făcut slujba înmormântării şi au îngropat sfântul ei trup în peşteră. Aceasta s-a petrecut în al treilea deceniu al secolului al XVIII.

Trupul Sfintei Teodora a rămas tăinuit în peşteră până după anul 1830, când familia domnitorului moldovean Mihail Sturza, care a reînnoit Schitul Sihla, a aşezat moaştele ei în raclă de preţ şi le-a depus în biserica schitului, spre închinare. Apoi, zidind o biserică nouă la moşia lui din satul Miclăuşeni - Iaşi, le-a adus în această biserică şi multă lume venea aici să se închine, primind ajutorul Cuvioasei.

În anul 1856 familia Sturza a convenit cu stareţul Mănăstirii Pecerska din Kiev să dea sfintele moaşte în schimbul unor veşminte preoţeşti şi arhiereşti. Aşa s-au înstrăinat moaştele Sfintei Teodora din patria ei şi se păstrează în catacombele de la Pecerska, aşezate în raclă de mult preţ, pe care sunt scrise aceste cuvinte în limbile română: Sfânta Teodora din Carpaţi şi slavonă: Sveti Teodora Carpatina.”

<sus