Sf. Cuvios Antipa de la Calapodești > Sfinte Moaşte/Hram

jos>

Sf. Cuvios Antipa de la Calapodeşti
(10 Ianuarie)


SFINTE MOAȘTE/HRAM

SFINTE MOAȘTE
HRAM

SFINTE MOAȘTE

Biserica Ortodoxă Română l-a canonizat pe Sfântul Cuvios Antipa de la Calapodeşti în anul 1992, iar slujba sa a fost întocmită de către Prea Sfinţitul Ioachim Băcăuanul, actualul arhiereu-vicar al Episcopiei Romanului.

Sfintele sale Moaşte se află împrăştiate pe la mai multe sfinte locaşuri de rugăciune, dintre care cunoaştem următoarele:

Icoana Sfântului cu părticele din Sfintele Moaște
Mănăstirea Christiana București

 Mănăstirea Christiana, Bucureşti - Şos. Pipera Nr. 49 (accesul se face cu RATB-ul, tramvaiul 5 şi cu metroul coborând la staţia "Aurel Vlaicu"; Tel.: 021-490.82.80, 021-490.80.30);
 Mănăstirea Sf. Antipa de la Calapodeşti , comuna Dealu Morii, sat Calapodeşti, jud. Bacău;

Racla cu Sfintele Moaște aflată la
Biserica Rusă

 Biserica Sf. Nicolae Rusă (a studenţilor), Bucureşti, Str. Ion Ghica Nr. 9, lângă Universitate;

 Catedrala Arhiepiscopală din Constanţa - Str. Arhiepiscopiei Nr. 23 (în partea peninsulară a oraşului, mai jos de Piaţa Ovidiu;
 • Mănăstirea Valaam, din Rusia, în Bisericuţa Sfinţilor Serghie şi Gherman;
 Mănăstirea Sf. Mare Mucenic Gheorghe, comuna Suruceni, raionul Ialoveni, la câţiva km de Chişinău, Republica Moldova, unde acest mare trăitor al ortodoxiei este cinstit în mod deosebit şi unde se află "braţul drept" al acestuia;
 Mănăstirea Sireti - Sf. Mare Mucenic Iacov Persul. În inima Basarabiei, la 16 km de Chişinau stă de veghe, ca un ochi de cer deschis între colinele înverzite, Mănăstirea Sfântului Mare Mucenic Iacov Persul, ctitorie monahicească contemporană ce se vrea a nu ruşina tradiţia ci a o continua creator;

Sfânta Mănăstire Sitaru (Balamuci)
Racla cu Sfinte Moaște

 Mănăstirea Sf. Nicolae Sitaru (Balamuci), este situată în nord-estul județului Ilfov, în pădurea din apropierea satului Sitaru din comuna Grădiștea;
 • Mănăstirea Sf. Mare Mucenic Teodor Tiron, Chişinău, Str. Ciuflea, Nr. 12, Republica Moldova.

Cu siguranţă, părticele din Sfintele sale Moaşte se află şi în Sfântul Munte Athos, Cuviosul Antipa de la Calapodeşti fiind singurul călugăr athonit român trecut în rândul sfinţilor, canonizarea sa având loc în Sfântul Munte în urmă cu 100 de ani.

<sus

HRAM

Mănăstirea Christiana (Bucureşti)

Mănăstirea Christiana este o mănăstire relativ nouă, ridicată la iniţiativa domnului doctor Pavel Chirilă care, susţinut de un grup de preoţi şi de medici din Bucureşti, a solicitat în anul 1992 Prea Fericitului Părinte Patriarh Teoctist înalta binecuvântare pentru construirea aici a unui Complex medico-eclesiastic.

Cu prilejul unei vizite pastorale, oficiate in data de 1 iunie 2002, Prea Fericitul Părinte Patriarh Teoctist a dăruit comunităţii monahale de la Christiana icoana şi o părticică din moaştele Sfântului Cuvios Antipa Românul de la Calapodeşti, prăznuit la data de 10 ianuarie, care a devenit, din acest moment, ocrotitorul Sfintei Mănăstiri Christiana.

La data de 2 octombrie 2005, Întâistătătorul Bisericii noastre, însoţit de Prea Sfinţitul Episcop Vicar Sebastian Ilfoveanul, împreună cu un ales sobor de slujitori, a târnosit biserica, închinată Pogorârii Duhului Sfânt şi Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel şi a inaugurat căminul de bătrâne.

Construită la capătul unui drum interior de circa 500 de metri, ascunsă în spatele vegetaţiei crescute la întâmplare şi a unei staţii de betoane ce a folosit cândva la ridicarea cartierului de locuinţe Aviaţiei, Mănăstirea Christiana se înalţă măreţ la marginea Bucureştiului, în şoseaua Pipera nr. 49 (accesul se face cu RATB-ul, tramvaiul 5 şi cu metroul coborând la staţia "Aurel Vlaicu"; tel.: 021. 490.82.80 - 021. 490.80.30)

În prezent, în Mănăstirea Christiana vieţuiesc 16 călugăriţe şi surori, dintre care două sunt medici şi 11 asistente medicale, unele lucrând şi în diferite spitale şi fundaţii de binefacere din capitală, stareţă fiind Stavrofora Benedicta Chirobocea.

Sursa: CreștinOrtodox.ro - Mănăstirea Christiana

<sus

Mănăstirea Calapodeşti (Judeţul Bacău)

Mănăstirea Sfântul Antipa de la Calapodeşti este o mănăstire cu obşte de călugări din judeţul Bacău. Mănăstirea poartă hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, însă mai este ocrotită şi de Sfântul Cuvios Antipa de la Calapodeşti, odraslă a locului.

Mănăstirea Calapodeşti este situată la 68 de kilometri sud-est de oraşul Bacău, în satul Calapodeşti din comuna Dealul Morii, pe şoseaua Bacău - Secuieni - Izvorul Berheciului - Dealul Morii - Frumuşelu. Din satul Banea, înainte de Dealul Morii, se poate folosi o potecă ce urcă dealul, poteca pornind de la 150 de metri de staţia de autobuz. Faţă de oraşul Adjud, Mănăstirea Calapodeşti se află la o distanţă de 37 de kilometri nord-est.

Mănăstirea Sfântul Antipa de la Calapodeşti - scurt istoric

Întemeierea Mănăstirii Calapodeşti este strâns legată de una dintre dorinţele călugărului Alexandru - Sfântul Antipa Românul. Acesta s-a născut în satul Calapodeşti, în anul 1816. După intrarea, ca frate, în Mănăstirea Căldăruşani, fratele Alexandru a plecat la Sfântul Munte Athos, unde va fi tuns în monahism. După 20 de ani, Antipa s-a întors în ţară, cu gândul de a înălţa un schit.

Neputând ridica un schit cu resursele locale, Sfântul Antipa va pleca în Rusia pentru a strânge ajutoare. El se va stabili la Mănăstirea Valaam, unde va primi şi Taina Hirotoniei. Aici, el va trăi vreme de 17 ani. Dorinţa de a întemeia un schit în România nu a mai ajuns fapt, datorie preluată de urmaşii săi din Calapodeşti.

Pentru a i se realiza dorinţa Sfântului Antipa, de a ridica un schit în ţară, şi pentru amintirea vredniciei sale, credincioşii din satul Calapodeşti şi satele vecine au cerut înfiinţarea unei mănăstiri. Dorinţa lor a fost bine primită de Episcopia Romanului, care în anul 1997 îl numeşte pe Ieromonahul Ghenadie Dinga să se ocupe de ridicarea construcţiilor necesare şi organizarea unei obşti de călugări.

Intrarea în incinta Mănăstirii Calapodeşti se face pe o poartă masivă de culoare albastră, aşezată la sud-vest de biserică, în faţa clopotniţei şi ea construită din lemn. Incinta este împrejmuită cu gard de ulucă, obştea monahală purtând grijă de curăţenia acesteia.

Biserica mănăstirii a fost ctitorită de preotul Ioan Mihalache, în anul 1889, iar mai apoi renovată, între anii 1993-1995. Biserica este o construcţie din zid, în formă de cruce, cu lungimea de 18 metri şi lăţimea la abside de 8,5 metri. Aceasta are altar, naos, pronaos şi pridvor închis. Altarul este luminat de o fereastră aşezată la răsărit. Iconostasul, din lemn sculptat, este înalt până la boltă.

Naosul, foarte spaţios în comparaţie cu pronaosul, are absidele largi dar puţin profunde. Este luminat de două ferestre pe abside şi câte una pe peretele sudic şi nordic. Se delimitează de pronaos printr-un zid cu o mare deschidere. Pronaosul, puţin spaţios, nu este luminat.

Intrarea din pridvor în pronaos se face prin partea vestică, pe o uşă masivă din lemn de stejar în două canaturi. Pridvorul închis este spaţios, luminat de două ferestre pe peretele vestic. Toate ferestrele sunt din lemn, mari, înalte şi late, dreptunghiulare, terminate în arc.

Intrarea în pridvor se face prin partea sudică, pe o uşă masivă din lemn de stejar într-un canat. Pe pronaos este o turlă oarbă octogonală, cu un coif piramidal. Pardoseala este din duşumea de scândură, numai în pridvor este din ciment. Acoperişul este din tablă zincată. Faţadele sunt tencuite şi zugrăvite în calciu de culoare gri închis.

Pictura bisericii monahale a fost realizată între anii 1994-1995. Pictura este realizată în tehnica tempera, pe fond albastru şi stele galbene, cu contribuţia financiară a credincioşilor. Corpul de chilii este ridicat la 200 de metri mai spre nord de biserică. Acesta este o construcţie din lemn, având zidurile din pământ bătut între scânduri. Compus din parter şi mansarda şi este acoperit cu tablă.

Sursa: CreștinOrtodox.ro - Mănăstirea Sfântul Antipa de la Calapodești

<sus