Duminica Sfinţilor Români > Prăznuirea/Canonizări

jos>

Duminica Sfinţilor Români
(7 Iulie)
A doua Duminică după Rusalii
Dată schimbătoare


PRĂZNUIREA/CANONIZĂRI

Multe ţinuturi ale lumii s-au învrednicit să-i facă raiului belşug de suflete alese, care pururea se împărtăşesc de neînserata lumină a lui Dumnezeu. Întru aceasta, nici hotarele neamului românesc n-au fost mai sărace decât altele. Din duhul poporului român au izvorât suflete ce s-au suit în ceata drepţilor; din sângele lui s-au plămădit trupuri care n-au suferit stricăciunea morţii; sub altarele lui s-au mucenicit mădulare care, prin suferinţă, au mărturisit puternicia duhului întru Hristos; prin munţii lui s-au mântuit sihaştri în luminată cuvioşie, mistuindu-se în rugăciune, post şi priveghere; şi nu pe puţine din scaunele vlădiceşti s-au nevoit ierarhi care, peste cununa de aur şi nestemate a preţuirii celei de obşte, şi-au adăugat cununa cea nepieritoare a sfinţeniei.

Arhimandrit Ilie Cleopa - Despre canonizarea Sfinților Români (Audio)

Prăznuirea
Dată schimbătoare
Primele canonizări de Sfinţi Români
Canonizări
Hotărâri ale Sfântului Sinod al BOR
Biserica Ortodoxă Română a canonizat 152 de sfinţi | Patriarhul explică ce înseamnă canonizarea

Prăznuirea

Sărbătoarea Sfinţilor Români a fost instituită de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române la 20 iunie 1992. Tot atunci a fost stabilită ca dată pentru prăznuire a doua Duminică după Rusalii.

Este ziua în care sunt cinstiţi Sfinţii Români cunoscuţi, consemnaţi în calendar şi cei necunoscuţi.

În calendarul creştin s-a înscris, dintru început, numele unor daco-romani, care au mărturisit şi apărat dreapta-credinţă.

Unii dintre ei au fost binecunoscuţi şi preţuiţi pentru viaţa lor desăvârşit creştină, fiind canonizaţi adesea de alte Biserici decât cea naţională şi de alte neamuri, ceea ce a demonstrat caracterul de universalitate al sfinţeniei.

Din anii 1950-1965 s-au făcut primele canonizări în Biserica noastră, oficializându-se ceea ce s-a numit „canonizarea spontană, prin evlavia populară”.

Sursa: Arhiepiscopia Tomisului-Biroul de presă

<sus

Dată schimbătoare

Sărbătoarea Sfinţilor Români are ca dată pentru prăznuire a doua duminică după Rusalii sau prima duminică după Duminica Tuturor Sfinților.

Sărbătoarea Sfinţilor Români are dată schimbătoare iar în ultimii ani a fost prăznuită astfel:

2003 - 29 Iunie / 2004 - 13 Iunie / 2005 - 3 Iulie / 2006 - 25 Iunie/ 2007 - 10 Iunie / 2008 - 29 Iunie / 2009 - 21 Iunie / 2010 - 6 Iunie / 2011 - 26 Iunie / 2012 - 17 Iunie / 2013 - 7 Iulie / 2014 - 22 Iunie / 2015 - 14 Iunie / 2016 - 3 Iulie / 2017 - 18 Iulie / 2018 - 10 Iunie / 2019 - 30 Iunie / 2020 - 21 Iunie / 2021 - 4 Iulie / 2022 - 26 Iunie / 2023 - 18 Iunie / 2024 - 7 Iulie

<sus

Primele canonizări de Sfinţi Români

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în şedinţa sa din 28 februarie 1950, a făcut începutul canonizării sfinţilor de origine românească, hotărând:

a) Introducerea în întreaga noastră Biserică a cultului Sfântului Ioan Valahul, (cu zi de pomenire la 12 mai), precum şi introducerea sau recunoaşterea formală a cultului local al unor martiri ai Ortodoxiei româneşti din Ardeal şi al unor ierarhi români cu viaţă îmbunătăţită, şi anume (în ordinea vechimii lor):

b) Cuviosul Părinte Iosif cel Nou de la Partoş, mitropolit al Banatului din sec. XVII (între 1650-1653), cu zi de pomenire la 15 septembrie; sfintele sale oseminte se păstrează azi la catedrala mitropolitană din Timişoara;

c) Mitropoliţii Iorest (Ilie) şi Sava Brancovici ai Ardealului, din sec. XVII, amândoi cu titlul de "mărturisitori" şi zi comună de pomenire la 24 aprilie. Au suferit pentru apărarea ortodoxiei româneşti din Ardeal împotriva încercărilor de calvinizare a românilor ortodocşi, patronate de principii unguri ai Ardealului; cel dintâi a murit la Mănăstirea Putna la 12 martie 1678, iar al doilea în aprilie 1680;

d) Cuvioşii ieromonahi Visarion Sarai şi Sofronie din Cioara şi drept-credinciosul ţăran Oprea Nicolae (Miclăuş) din Săliştea Sibiului, toţi trei luptători împotriva unirii religioase cu Roma, în sec. XVIII, vor fi cinstiţi cu titlul de "mărturisitori" şi cu zi comună de pomenire la 21 octombrie (ziua Reîntregirii Bisericii Ortodoxe Române din Transilvania);

e) Sf. Ierarh Calinic Cernicanul, stareţ al mănăstirii Cernica de lângă Bucureşti, cu zi de pomenire la 11 aprilie (moaştele sale se află la mănăstirea Cernica, unde a fost înmormântat).

Sursa: CreștinOrtodox.ro

<sus

Canonizări

Sfinți Români canonizați în anii 1950-1956

- Sf. Ierarh Calinic de la Cernica (11 aprilie);
- Sf. Ierarhi Mărturisitori Ilie Iorest și Sava, Mitropoliții Transilvaniei (24 aprilie);
- Sf. Ierarh Iosif cel Nou de la Partoș (15 septembrie);
- Sf. Cuvioși Mărturisitori Visarion, Sofronie și Sfântul Mucenic Oprea (21 octombrie).

Canonizarea a fost hotărâtă de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în ședința din 28 februarie 1950.

Proclamarea oficială a canonizării lor a avut loc pe 21 octombrie 1955, în catedrala din Alba Iulia.

Proclamarea canonizării Sf. Ierarh Iosif cel Nou de la Partoș s-a făcut mai târziu, în Catedrala Mitropolitană din Timișoara, pe 7 octombrie 1956.

Sfinți Români canonizați în anul 1992

- Sf. Cuvios Antipa de la Calopodesti (10 ianuarie);
- Sf. Cuvios Gherman din Dobrogea (28/29 februarie);
- Sf. Ierarh Iosif Mărturisitorul din Maramureș (24 aprilie);
- Sf. Ierarh Ghelasie de la Râmeț (30 iunie);
- Sf. Ierarh Leontie de la Rădăuți (1 iulie);
- Sf. Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt (2 iulie);
- Sf. Cuvios Ioan Iacob de la Neamț - Hozevitul (5 august);
- Sf. Cuvioase Teodora de la Sihla (7 august);
- Sf. Martiri Brâncoveni, Constantin Vodă cu cei patru fii ai săi: Constantin, Ștefan, Radu, Matei, și sfetnicul Ianache (16 august);
- Sf. Cuvios Ioan de la Prislop (13 septembrie);
- Sf. Ierarh Martir Antim Ivireanul (27 septembrie);
- Sf. Preoți Mărturisitori Ioan din Galeș și Moise Măcinic din Sibiel (21 octombrie);
- Sf. Cuvios Antonie de la Iezerul-Vâlcea (23 noiembrie);
- Sf. Cuvios Daniil Sihastrul (18 decembrie).

Canonizarea a fost hotărâtă de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în ședința din 20-21 iunie 1992.

Proclamarea oficială a canonizării lor a avut loc pe 21 iunie 1992.

Sfinți Români canonizați în anul 1997

- Sf. Ierarh Petru Movila, Mitropolitul Kievului (22 decembrie).

Proclamarea oficială a canonizării a fost în data de 13 octombrie 2002.

Sfinți Români canonizați în anul 2003

- Sf. Cuvios Vasile de la Poiana Mărului (25 aprilie);
- Sf. Ierarh Mucenic Teodosie de la Mănăstirea Brazi (22 septembrie);

Canonizarea a fost hotărâtă de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în ședința din 5 martie 2003.

Proclamarea oficială a canonizării lor s-a făcut la Mănăstirea Brazi, pe 5 octombrie 2003.

Sfinți Români canonizați în anul 2005

- Sf. Cuvios Onufrie de la Vorona (9 septembrie)
- Sfantului Ierarh Dosoftei, mitropolitul Moldovei (13 decembrie).

Canonizarea a fost hotărâtă de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în ședința din 5 iulie 2005.

Proclamarea oficială a canonizării Sf. Cuvios Onufrie de la Vorona a avut loc pe 9 septembrie 2005, la Mănăstirea Vorona, iar cea Sf. Ierarh Dosoftei, a avut loc pe 14 octombrie 2005, la Catedrala Mitropolitană din Iași.

Pe 20-21 octombrie 2005, s-a hotărât canonizarea:

- Sf. Cuvios Gheorghe de la Cernica (3 decembrie)
- Sf. Ierarh Grigorie Dascălul, Mitropolitul Țării Românești (22 iunie).

Proclamarea oficială a canonizării Sf. Cuvios Gheorghe de la Cernica a avut loc pe 3 decembrie 2005, la Mănăstirea Cernica, iar cea a Sfântului Ierarh Grigorie Dascălul pe 21 mai 2006, la Catedrala Patriarhală din București.

Sfinți Români canonizați în anul 2006

Pe 14-15 noiembrie 2006, s-a hotărât canonizarea:

- Sf. Ierarh Pahomie de la Gledin, Episcopul Romanului (14 aprilie).

Proclamarea oficială a canonizării sale a avut loc pe 14 aprilie 2007, în localitatea Gledin.

Sfinți Români canonizați în anul 2007

Pe 12 februarie 2007, s-a hotărât canonizarea:

- Sf. Ierarh Varlaam, Mitropolitul Moldovei (30 august).

Proclamarea oficială a canonizării lui a avut loc pe 29 august 2007, la Mănăstirea Secu.

Pe 22-24 octombrie 2007, s-a hotărât canonizarea:

- Sf. Martiri și Mărturisitori: Atanasie Todoran din Bichigiu, Vasile din Mocod, Grigore din Zagra și Vasile din Telciu (12 noiembrie).

Proclamarea oficială a canonizării lor a avut loc pe 11 mai 2008, la Mănăstirea Salva.

Sfinți Români canonizați în anul 2008

Pe 5-7 martie 2008, s-a hotărât canonizarea:

- Sf. Cuvioși Rafael și Partenie de la Agapia (21 iulie);
- Sf. Cuvios Iosif de la Văratec (16 august);
- Sf. Cuvios Ioan de la Râșca și Secu (30 august);
- Sf. Cuvioși Simeon și Amfilohie de la Pângărați (7 septembrie);
- Sf. Cuvios Chiriac de la Tazlău (9 septembrie)
- Sf. Cuvioși Iosif și Chiriac de la Bisericani (1 octombrie).

Proclamarea oficială a canonizării lor a avut loc la Mănăstirea Neamț, pe 5 iunie 2008.

Pe 8 iulie 2008, s-a hotărât canonizarea:

- Sf. Ierarh Iachint, mitropolitul Țării Românești (28 octombrie);
- Sf. Voievod Neagoe Basarab (26 septembrie)
- Sf. Dionisie Exiguul (1 septembrie).

Proclamarea oficială a canonizării acestora a avut loc la Catedrala Patriarhală din București, pe 26 octombrie 2008.

<sus

Hotărâri ale Sfântului Sinod al BOR

Hotarârile Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în legătură cu canonizarea de sfinţi şi cinstirea lor.

Canonizarea sfinţilor

I. În Biserica Ortodoxă Română

Hot. Nr. 3898/1988: Ia act despre participarea delegaţiei Bisericii Ortodoxe Române, în frunte cu Prea Fericitul Părinte Patriarh Teoctist la festivităţile de aniversare a Mileniului încreştinării Rusiei (14-16 iunie 1988). Se vor publica în revistele Bisericii Ortodoxe Române documentele referitoare la viaţa Cuv. Paisie de la Mănăstirea Neamţ, precum şi cele care atestă modul cum a fost cinstit cuviosul în cadrul Bisericii noastre imediat după moarte. Se va înscrie în calendarul nostru bisericesc, la 15 noiembrie, sub numele Cuv. Paisie de la Neamţ.

Hot. Nr. 292 şi Nr. 5336/1989: Dispune înscrierea în calendarul bisericesc a sfinţilor şi martirilor români (conf. Hot. Nr. 3622/1950), precum şi fixarea “Duminicii Sfinţilor Români” în “Duminica a II-a după Rusalii”, începând cu anul 1990. Se vor înscrie în sinaxare şi cărţile de cult a sfinţilor a căror cult s-a generalizat prin proclamarea solemnă din anul 1955. Se va studia procedura canonică privitoare la generalizarea cultului sfinţilor români, cu cinstire locală, canonizaţi de Biserica noastră prin aceeaşi hotărâre sinodală nr. 3622/1950. Se va stabili modalitatea înscrierii în Calendarul ortodox român, generalizarea şi proclamarea cinstirii sfinţilor români canonizaţi sau cinstiţi de alte Biserici Ortodoxe surori, alcătuirea textului Sinaxarului, troparului şi slujbei acestora, în vederea aprobării lor de către Sfântul Sinod. Se va lua în studiu şi problema celorlalţi sfinţi români a căror nume este amintit de martirologii, sinaxare, calendare etc. ale altor Biserici Ortodoxe Surori ca şi problema sfinţilor români, cinstiţi la noi pe plan local. Se va stabili şi procedura canonică de urmat în vederea înscrierii în calendarele tuturor parohiilor din Biserica Ortodoxă Română a sfinţilor autohtoni, care au vieţuit, au propovăduit şi au suferit martiriul pentru credinţa creştină în spaţiul carpato-danubiano-pontic şi a acelor care au predicat şi au fost martirizaţi în părţile noastre, fiind cinstiţi ca sfinţi de alte Biserici şi înscrişi în martirologiile sau calendarele lor. Studierea vieţii şi lucrării altor sfinţi români cu cinstire locală în diferite părţi ale ţării noastre, în legătură cu care Biserica noastră nu a luat până acum o hotărâre formală de canonizare.

Hot. Nr. 2402 şi 5141/1991: Necesitatea reluării lucrărilor Comisiei sinodale pentru canonizarea de sfinţi români.

Hot. Nr. 1829/1991; Nr. 1158; 1205; 1928; 2086; 2189; 3109; 3145; 3233; 3829; 3840; 3841; 3842/1992: Propuneri şi măsuri privind lucrarea de canonizare de sfinţi români.

Hot. Nr. 181/1992: Se reactualizează Hotărârea Sfântului Sinod nr. 292/1989; proclamarea “Duminicii Sfinţilor Români” (Duminica a II-a după Rusalii) şi a generalizării cultului sfinţilor români canonizaţi prin Hot. Sfântului Sinod nr. 3622/1950; înscrierea în calendarul Bisericii Ortodoxe Române şi proclamarea cinstirii sfinţilor români care sunt cinstiţi de alte Biserici Ortodoxe şi care se află în Mineie, Sinaxare, Martirologii, etc. ale altor Biserici; reprezentarea în icoane a sfinţilor români a căror canonizare se va proclama; programul privind proclamarea canonizării sfinţilor români şi a slujbelor religioase legate de aceasta.

Hot. Nr. 952/1992: Se reia şi se aprobă, în continuare, canonizarea de sfinţi români şi propunerea de instituire şi proclamare a “Duminicii Sfinţilor Români” în Duminica a II-a după Rusalii.

Hot. Nr. 2925/1992: Ia act, cu aprobare, despre proiectul Actului sinodal al Bisericii Ortodoxe Române privind canonizarea unor sfinţi români, generalizarea cultului sfinţilor români canonizaţi în anii 1950-1956, cu cinstire locală, înscrierea lor în calendarul Bisericii noastre şi a altor sfinţi de origine română sau care au propovăduit în spaţiul carpato-danubiano-pontic şi care sunt cinstiţi ca sfinţi de către alte Biserici, precum şi instituirea “Duminicii tuturor sfinţilor români”.

Hot. Nr. 2189, 2925/1992 şi Nr. 3863/1993: Se ia act despre stadiul continuării lucrărilor Comisiei sinodale pentru canonizarea de sfinţi români.

Hot. Nr. 3843/1992: Generalizarea cultului sfinţilor români canonizaţi prin hotarârea sinodală nr. 3622/1950.

Hot. Nr. 3844/1992: Se reactualizează Hotărârile Sinodale Nr.292, 5336/1989, privind canonizarea sfinţilor români, cu propunerea de generalizare a cultului şi înscrierea în calendarele tuturor eparhiilor a sfinţilor autohtoni, care au vieţuit, au propovăduit şi au suferit martiriul pentru credinţa creştină în spaţiul carpato-danubiano-pontic şi a celor născuţi în alte părţi ale lumii, dar care au predicat şi au fost martirizaţi în părţile noastre, fiind cinstiţi de alte Biserici şi înscrişi în sinaxarele, martirologiile, minologiile sau calendarele acestora. Sunt enumerate 24 de nume de astfel de sfinţi.

Hot. Nr. 1122/1994: Se va răspunde negativ la adresa Secretariatului de Stat pentru Culte nr. 70/1994 în legatură cu reprezentarea unor chipuri de sfinţi români pe însemnările monetare sub motiv că nu este conformă cu conştiinţa Ortodoxiei. În emiterea de timbre se vor putea reprezenta chipuri de sfinţi.

Hot. Nr. 1466/1995: Se reamintesc cele stabilite în lucrările Sfântului Sinod din 19-20 iunie 1992, privind canonizarea de sfinţi români, conform celor analizate şi aprobate în hotărârile anterioare ale Sfântului Sinod. S-a elaborat un tabel sinoptic unde se vede stadiul lucrărilor Comisiei sinodale: ce s-a împlinit şi ce urmează să se mai împlinească, în privinţa canonizării de sfinţi români.

Hot. Nr. 1466/1995: Se aprobă definitivarea Slujbei şi Acatistului Sfântului Niceta de Remesiana. Se vor publica în cărţile de cult.

Hot. Nr. 6615/1995: Se aprobă informarea despre lucrările Comisiei sinodale pentru canonizarea sfinţilor români (20-21 sept. 1995): modul de înscriere în calendarul bisericesc şi în cărţile de cult a sfinţilor români canonizaţi prin Actul sinodal de la 19-20 iunie 1995; modul de alcătuire a slujbelor religioase ale acestora; propuneri de canonizare şi proiectele avizate ale slujbei şi Acatistul sfinţilor români.

Hot. Nr. 2854/1997: Se ia act despre stadiul actual al elaborării textelor liturgice în cinstea sfinţilor români a căror canonizare a fost proclamată în anul 1992.

Hot. Nr. 777/1998: Se aprobă definitivarea textelor liturgice pentru cinstirea unor sfinţi români: Acatistul Sfinţilor Martiri Constantin Brâncoveanu cu cei patru fii (Constantin, Radu, Ştefan şi Matei) sfetnicul Ianachie (16 august); Acatistul Sfântului Ierarh Bretanion al Tomisului (25 ianuarie); Acatistul, Troparul şi Condacul Sfântului Teotim, Episcopul Tomisului (20 aprilie); Acatistul Sfântului Mucenic Emilian de la Durostor (18 iulie); Acatistul Sfinţilor Mucenici Zotic, Atal, Camasie şi Filip de la Niculiţel (4 iunie); Slujba Sfântului Mucenic Sava de la Buzău (12 aprilie). Se cere refacerea Slujbei şi Acatistului de la “Duminica Sfinţilor Români” spre a corespunde cerinţelor impuse de un text liturgic sub aspect dogmatic, liturgic şi literar. Până la introducerea în cărţile de cult a textelor liturgice aprobate, eparhiile să le poată tipări în broşuri pentru uzul liturgic al preotilor şi al credincioşilor. Să se urgenteze elaborarea textelor liturgice, revenite unor eparhii prin Hotărârea Sfântului Sinod Nr. 6615/1995 şi 5516/1996.

Hot. Nr. 2205/1998: Ia act despre propunerea posibilităţii canonizării Mitropolitului Andrei Şaguna cu precizările că iniţiatorii propunerii (Fundaţia “Andrei Şaguna” din Constanţa): să se adreseze Mitropoliei Ardealului, îndreptăţită canonic să promoveze o astfel de propunere; să prezinte argumente şi dovezi referitoare la cinstirea ca sfânt în evlavia credincioşilor ardeleni; argumente şi dovezi referitoare la sfinţenia vieţii lui. Propunerea va putea fi însoţită de studii întocmite de cercetători, specialişti şi teologi, care au cercetat viaţa şi activitatea mitropolitului Andrei Şaguna.

Hot. Nr. 3006/1999: Ia act despre situaţia textelor liturgice ale sfinţilor români canonizaţi în anul 1992.

Hot. Nr. 3060/1999: Se aproba textele liturgice ale sfinţilor români canonizaţi în anul 1992 cu trimiterea la editura Institutului Biblic al Bisericii Ortodoxe Române şi eparhiilor care le-au elaborat în vederea introducerii şi tipăririi în noile ediţii ale cărţilor de cult.

II. La Bisericile Ortodoxe surori

Hot. Nr. 913/1995
: Se ia act despre canonizarea de sfinţi în Biserica Georgiei şi aproba să se înscrie în Calendarul Bisericii Ortodoxe Române.

Hot. Nr. 3136 si 7207/1996: Se ia act despre participarea la festivităţile de proclamare a canonizării mitropolitului Petru Movilă al Kievului, organizată de Biserica Ortodoxă Ucraineană şi propunerea de cinstire a acestui sfânt în Biserica Ortodoxă Româna.

Hot. Nr. 2405/1997: Se ia act despre canonizarea de sfinţi în Biserica Rusă şi Biserica Georgiană, urmând să se includă numele acestor sfinţi în calendarul Bisericii Ortodoxe Române, comunicându-se aceasta hotărâre.

Cinstirea Sfinţilor

I. Cu sfinte moaşte în ţară sau în pelerinaj prin ţară.

Sfântul Ioan Gură de Aur


Hot. Nr. 7001/1997: Se ia act de vizita în România a Eminenţei Sale, Card. Silvano Piovanelli Arhiepiscopul Florenţei (13-17 oct. 1997), cu care prilej a dăruit Patriarhiei Române o parte din moaştele Sfântului Ioan Gură de Aur cu menirea de a fi depuse în viitoarea catedrală patriarhală din Bucureşti, la timpul cuvenit. Şi recomandă să se includă în calendarul Bisericii noastre, ziua în care aceste părţi de moaşte ale Sfântului Ioan Gură de Aur au fost aduse în Bucureşti şi depuse în actuala Catedrală Patriarhală.

Sfântul Mucenic Chiriachi

Hot. Nr. 3399/1997
: În calendarul bisericesc să se înscrie cu prioritate la 7 iulie, pomenirea “Sfântului Mucenic Chiriachi” întrucât o parte din sfintele sale moaşte se găsesc în catedrala Episcopiei Huşilor.

Sfântul Apostol Andrei

Hot. Nr. 3399/1997
: Aprobă propunerile privind intensificarea cultului Sfântului Apostol Andrei la români. În cuprinsul Mitropoliei Moldovei şi Sucevei să fie prezentă şi ziua aducerii moaştelor Sfântului Apostol Andrei, înscrisă în calendarul bisericesc al eparhiilor din această mitropolie cu cruce neagră la data de 13 octombrie. Arhiepiscopia Iaşului îngrijindu-se de alcătuirea slujbei liturgice pentru această prăznuire, în condiţiile aprobate de Sfântul Sinod pentru alcătuirea slujbelor sfinţilor români. La 30 noiembrie sărbătorirea Sfântului Apostol Andrei completată şi înscrisă în calendarul bisericesc cu roşu, „Sfântul Apostol Andrei cel chemat, ocrotitorul României”.

Hot. Nr. 5160/1999: Aprobă ca în cuprinsul Episcopiei Dunării de Jos să fie sărbătorită cu cinstire locală ziua aducerii moaştelor Sf. Ap. Andrei la Galaţi, urmând a fi înscrisă în calendarul bisericesc, cu cruce neagră, la 17 octombrie - „† Trecerea Moaştelor Sfântului Andrei la Galaţi”. Conducerea eparhiei se va îngriji de alcătuirea slujbei liturgice, pentru această prăznuire în condiţiile aprobate de Sfântul Sinod (temei nr. 3399/1997).

Sfântul Ioan Iacob Hozevitul

Hot. Nr. 10146/1990
: Ia act despre intervenţia Asociaţiei “Frăţia Ortodoxă Română” filiala Dorohoi prin care s-a solicitat reluarea acţiunilor privind aducerea în ţară a moaştelor Sf. Cuv. Ioan de la Neamţ-Hozevitul canonizat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în anul 1992 (temei nr. 5424/1993). Se precizează necesitatea unui documentar referitor la poziţia Patriarhiei Ierusalimului în privinţa retrocedării moaştelor acestui sfânt.

II. Peste hotare

Hot. Nr. 3700/1998
: Ia act de participarea delegaţiei Bisericii Ortodoxe Române la cel de al IV-lea Congres Internaţional cu tema “Sf. Apostol Pavel şi Grecia” (Veria-Grecia, 25-30 iunie 1998).

<sus

Biserica Ortodoxă Română a canonizat 152 de sfinţi | Patriarhul explică ce înseamnă canonizarea

Biserica Ortodoxă Română a canonizat 152 de sfinţi | Patriarhul explică ce înseamnă canonizarea.
(Ziarul Lumina 04.07.2021)

O sută cincizeci şi doi de sfinţi români sunt rugători pentru noi în ceruri, înaintea lui Dumnezeu. Au fost canonizaţi de Biserica noastră într-un răstimp de şaptezeci de ani. Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a explicat, în Duminica Sfinţilor Români, ce presupune procesul de canonizare.

„Majoritatea sfinţilor pe care îi cunoaştem au fost mai întâi cinstiţi de popor care a simţit lucrarea harului Dumnezeiesc, iar Biserica a confirmat această sfinţenie pe care Dumnezeu a dăruit-o sfinţilor şi pe care poporul a simţit-o duhovniceşte. Deci, Biserica nu dăruieşte sfinţenia, ci sfinţenia vine de la Dumnezeu prin Biserică, dar şi prin multele nevoinţe ale sfinţilor. Biserica constată şi proclamă sfinţenia, adică în limbajul teologic, Biserica este cea care canonizează sfinţi”, a spus Patriarhul duminică, în cuvântul rostit la hramul Salonului Sfinţilor Români din Reşedinţa Patriarhală.

Ce înseamnă „a canoniza”?

Patriarhul Daniel a explicat că, în limba greacă, cuvântul canon înseamnă măsură. „Deci, când Biserica a canonizat pe unele persoane, înseamnă că le-a considerat măsură sau model de vieţuire creştină”, a subliniat Preafericirea Sa.

„Canonizarea înseamnă că o persoană a avut o dreaptă credinţă şi o dreaptă vieţuire şi a fost considerat drept model de vieţuire sfântă care poate fi urmat şi de alţii. Deci, canonizarea înseamnă că Biserica s-a convins de faptul că o persoană a avut dreaptă credinţă şi dreaptă vieţuire şi a fost bineplăcută lui Dumnezeu şi a luminat prin vieţuirea sa pe semenii săi cei din jur. În limba greacă, acest act nu se numeşte canonizare, ci proclamare a sfinţeniei”.

Practic, a spus Patriarhul României, Biserica constată sfinţenia unor oameni şi o mărturiseşte, o face cunoscut în mod public.

„În Biserica Ortodoxă Română canonizarea este un act de hotărâre a Sfântului Sinod, iar proclamarea canonizării sau anunţarea în public, în mod solemn, a acestei canonizări se face într-un cadru liturgic, la mijlocul sau sfârşitul liturghiei. Această proclamare înseamnă că se aduce la cunoştinţa clerului şi credincioşilor actul canonizării printr-un Tomos de canonizare al Sfântului Sinod”.

84 de canonizări

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a evidenţiat că din anul 1950 până în anul 2020, Biserica Ortodoxă Română „a avut binecuvântarea deosebită de la Dumnezeu ca să poată canoniza şi proclama canonizarea mai multor sfinţi”.

„Se constată că în acest răstimp au avut loc 84 de canonizări şi au fost proclamată sfinţenia a 152 de sfinţi. Deci, în calendarul Bisericii noastre avem 152 de sfinţi români. În fiecare lună sunt pomeniţi 1-2 sau mai mulţi sfinţi români”.

Sfinţii români se împart în două categorii mari: cei din secolele 3-6, numiţi protoromâni, şi cei din secolele 9-20. Sfinţii din vechime, din secolele 3-6, sunt 76 la număr, iar din secolul 9 până în secolul 20 avem tot 76 de sfinţi, a spus Preafericirea Sa.

„Trebuie să reţinem, însă, că cei mai mulţi sfinţi protoromâni şi români sunt sfinţi mucenici. 84 dintre sfinţi sunt mucenici, aici fiind incluşi şi cei 26 români mucenici din Goţia, prăznuiţi la 26 martie. De asemenea, din cei 152 de sfinţi, a doua categorie numeroasă este cea a sfinţilor cuvioşi, avem 38 de sfinţi cuvioşi. Desigur, avem şi alte categorii, şi anume 25 de sfinţi ierarhi”.

Sfinţi cunoscuţi şi necunoscuţi de oameni

Preafericirea Sa a explicat că în această duminică, instituită de Sfântul Sinod în anul 1992, „îi pomenim într-o comuniune deplină pe toţi sfinţii români cunoscuţi şi necunoscuţi, cei trecuţi în calendar sau în sinaxar şi cei încă necanonizaţi sau necunoscuţi de oameni, dar cunoscuţi de Dumnezeu”.

„Există o mulţime de sfinţi cunoscuţi doar de Dumnezeu şi pe care El îi descoperă atunci când vrea El şi cum vrea El.
S-a văzut că în istoria Bisericii Ortodoxe Universale unii sfinţi au fost proclamaţi, ca atare, la câţiva ani de la trecerea lor la viaţa veşnică, iar alţii au fost descoperiţi mai târziu şi au fost trecuţi în calendar după 500 de ani de la trecerea în veşnicie. Este o mare taină cum Dumnezeu descoperă sfinţenia oamenilor plăcuţi Lui care au împlinit în viaţa lor voia lui Dumnezeu”.

Cine sunt sfinţii necunoscuţi de oameni?

„Sunt sfinţii care au arătat dreapta credinţă, dreapta vieţuire şi în mod deosebit, sfinţii aceştia sunt cei care au făcut roditoare Evanghelia lui Hristos în viaţa poporului român (…) Avem, de asemenea, o mulţime de cuvioşi care au trăit în sihăstrii, în mănăstiri ascunse în munţi, în peşteri, în locuri în care au postit şi s-au rugat mult. Avem sfinţi ierarhi, preoţi şi diaconi mărturisitiori ai lui Hristos, avem sfinţi duhovnici care au întărit în credinţă poporul, sfinţi voievozi care au apărat credinţa în faţa popoarelor migratoare, au zidit lăcaşuri sfinete, avem o mulţime de soldaţi cu credinţă dreaptă şi vieţuire curată care s-au jertfit pentru a apărat patria şi credinţa creştină pe aceste plaiuri”, a spus Preafericirea Sa.

„Avem o mulţime de mame şi taţi care cu crescut copii în credinţă şi i-au educat să păstreze porunca iubirii faţă de Dumnezeu şi aproapele, o mulţime de oameni milostivi care au zidit biserici, au ajutat pe cei săraci, au dezvoltat operă socială, o mulţime de învăţătrori drept credincioşi care au luminat poporul printr-o educaţie creştină aleasă. Toate aceste categorii de oameni harnici, credincioşi şi darnici sunt pomenite astăzi în Duminica Sfinţilor Români”.

Salonul Sfinţilor Români se află la intrarea în Reşedinţa Patriarhală. A fost consolidat şi restaurat în perioada 2015-2016, fiind înlocuită pictura veche, din cauza degradării ei iremediabile, cu pictură în tehnica mozaic, având o tematică nouă: Sfinţii Români canonizaţi în ultimele decenii. A fost sfinţit în data de 21 mai 2016.

<sus